LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

RECURS LA ” CAZUL EMINESCU „- Nicolae Georgescu: Completări la „Boala şi moartea lui Eminescu“ – Iarăşi despre autopsie. Cu ochii larg închişi…

… Citesc abia acum seria se studii şi articole reunite de Călin L. Cernăianu sub titlul „Conjuraţia anti-Eminescu” în revista „Semnele timpului. Pagini pentru cazuri extraordinare”, Nr. 3-5 (2002) – pe care mărturisesc a le fi răsfoit de câteva ori găsind cele mai uşoare pretexte să le pun deoparte (mai ales antiintelectualismul agresiv al autorului, care ritmează ca o perdea intermitentă drumul spre un posibil contact cu informaţia, a constituit, cred, reaşezarea aproape mecanică a acestei cărţi mereu la baza teancului de aşteptare). Apariţia d-lui Călin L. Cernăianu în eminescologie a fost, şi pentru mine, o reverificare tonică a documentelor despre poet – cu legislaţia timpului; autorul a clarificat multe lucruri de ordin general şi am sperat tot timpul că va veni cu precizări juridice categorice. Chiar aduce asemenea lămuriri în câteva zone – pe care le voi aminti la momentul potrivit. Până la eventualele elogii, însă, trebuie să parcurg nisipul fierbinte al unor interpretări care nu-mi dau linişte. >>>>

mai 5, 2008 Posted by | noutati | Comentarii închise la RECURS LA ” CAZUL EMINESCU „- Nicolae Georgescu: Completări la „Boala şi moartea lui Eminescu“ – Iarăşi despre autopsie. Cu ochii larg închişi…

O CARTE NOUA A UNUI MARE POET – Al. Florin Ţene: „Teofil Răchiţeanu – Efulguraţii“

Un poet al melodiei interioare este Teofil Răchiţeanu în volumul Efulguraţii , Editura „Sedan”,Cluj-Napoca,în care şi-a adunat în această antologie de 525 de pagini poezii ce au fost realizate toate,înainte de 1990,pe parcursul a aproximativ douăzeci de ani.(Nota autorului). Tomul este structurat în 14 cicluri,purtând titlurile a tot atâtea volume de poezie publicate în perioada anunţată de autor,până în anul 2002.Poemele lui Teofil Răchiţeanu sunt ,în felul său aparte,o teofilină Cântare-a cântărilor,ele sunt caste,fără prihană,imaginând parcă o lume imperială,deşi de o concreteţe palpabilă,dar,în acelaşi timp,de domeniul evanescenţelor.(Teohar Mihadas).La care eu adaug cultul poetului pentru imagini emblematice,al plasticizărilor,al versurilor încărcate de patos ,eleganţă şi suficienţe în ornamentaţia lor calculată:Turnul,în noapte,profilat pe cer./Luminile în candeli lin s-au stins./In vechi firide paznicii zac morţi./Vechi,ornicele picură de plîns.(vechi ,ornicele picură de plîns). >>>>

mai 5, 2008 Posted by | noutati | Comentarii închise la O CARTE NOUA A UNUI MARE POET – Al. Florin Ţene: „Teofil Răchiţeanu – Efulguraţii“