LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~PROZA – Fănuş Neagu: „Dropia magică“

Când au pătruns în câmpie, pe malul lacului Jigara (mai există un lac Jigara, în Insula Mică a Brăilei, care, pe timpul verii, aproape că dispare schimbându-se într-o mlaştină), se însera şi luna lua când forma unei Biblii din care lipseau paginile trădării lui Iuda, când pe ale unui sipet având capacul acoperit cu o pojghiţă de aur. Aerul se încărca vizibil cu densitate. Departe, pe apele purpurii, înainta o doamnă de abur în mantilă violetă şi cu mănuşi albe. Venea prin amurgul încremenit spre căsuţa veche şi părăsită, cu obloane albastre şi brâne roşii spălăcite. O atmosferă de câmp şi de pădure, o vatră cu sălcii tinere amestecate cu tulpine zvelte de floarea-soarelui.

Ce casă uitată de Dumnezeu! spuse Ford. Se potriveşte perfect cu tine, unchiule Gange. Tot aşa de plin de taine trebuie să fie şi locul din Tibet unde izvorăşte un fluviu care poartă acelaşi nume ca al tău. >>>>

mai 27, 2008 Posted by | noutati | Comentarii închise la ~PROZA – Fănuş Neagu: „Dropia magică“

~JURNAL LIRIC – Ioan Miclău (Australia): „Idilisme şi moderne“

Confrerie,

Entropie,

Superfluu sa treaca vremea !

Lumini,

Adunari,

Istorii, cum sa ne marim averea!

Idiom,

Idiomatic,>>>>

mai 27, 2008 Posted by | beletristica | Comentarii închise la ~JURNAL LIRIC – Ioan Miclău (Australia): „Idilisme şi moderne“

~RECAPITULARI – Olimpia Berca: „O nouă lucrare de lexicografie literar-culturală“

În ultimele două decenii s-a petrecut un fenomen, pe cât de interesant, pe atât, după opinia mea, de important. El poate fi, pe de o parte, reflexul tendinţei de descentralizare a diverselor regiuni (mai ales, a centrelor de judeţ) şi, ca urmare, al tendinţei de accentuare (uneori, e drept, în forme excesive) a conştiinţei de sine, iar, pe de alta, al ruperii centrului de margini şi al izolării lui în consumarea propriilor valori. Este vorba despre apariţia, în număr din ce în ce mai mare, a unor volume, de tip dicţionar, în care sunt consemnaţi creatorii de seamă (literaţi, artişti, oameni de ştiinţă etc.), aparţinând, prin naştere ori adopţiune, diverselor zone. Aceste lucrări presupun, fireşte, o muncă atentă, dificilă şi profesionistă de lexicograf şi au meritul de a prezenta celor interesaţi (fie ei şcolari ori studenţi, specialişti ori, pur-şi-simplu, cititori de rând) măcar un compendiu, dacă nu o descriere, sau o imagine, mai cuprinzătoare a potenţialului intelectual-artistic, pe care-l deţin un areal ori altul. >>>>

mai 27, 2008 Posted by | noutati | Comentarii închise la ~RECAPITULARI – Olimpia Berca: „O nouă lucrare de lexicografie literar-culturală“

~ATITUDINI – Al. Florin Ţene: „Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman?“

În general criticul de poezie a fost interesat de modul în care poetul este influenţat de mediu şi societate,dar şi de imaginile a tot cuprinzătoare care influenţează printr-un rol mediator textul,societatea şi iubitorul de poezie. O nouă critică a poeziei determină în poezie structuri diacronice şi de respingere din partea poeţilor ,cu toate că unii exegeţi evidenţiază acest fapt ca o determinare avantajoasă între cele două domenii. Critica reprezintă în general judecătorul şi cenzorul care alege ce este bun de ce ce este rău,dar se pune întrebarea cine alege critica bună,obiectivă de cea rea şi subiectivă?Cine îi dă dreptul unui critic să dea verdicte,când istoria literaturii ne dovedeşte că s-au făcut multe greşeli în acest domeniu? O critică a poeziei implică mai multe direcţii:valorizarea eului,lucru cel poate face doar,eventual,un psiholog;o interpretare a efectului asupra cititorului de către poezie;o taxonomizare a tipologiei individului;o analiză a postulatului că prin poezie se exprimă fiinţa umană;o receptare >>>>

mai 27, 2008 Posted by | noutati | Comentarii închise la ~ATITUDINI – Al. Florin Ţene: „Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman?“

~INSEMNARI – Mircea Micu: „Valul care-a plâns pe glezna ta…“

1.Imi amintesc o seara de iulie cand gleznele subtiri ale unei fete pornita benevol sa incerce temperatura apei marii au fost inconjurate de ciocurile unui stol de pescarusi care erau gata s-o ridice in slava cerului inchipuind un colan de margean.

2.Avea o glezna atit de transparenta incit prin rotundul ocheanului ei puteai vedea rasarind luna pe malurile miraculosului Bosfor.

3. Ce glezna frumoasa avea mama. Eram atit de fascinat de subtirimea elastica a acelui fir de lujer init, intr-o noapte, m-am apropiat cu sfiala de glezna ei si i-am legat o braţara Impletita din tulpini fragile de papadie. A fost prima si ultima bijuterie pe care in cursul vietii i-am oferit-o >>>>

mai 27, 2008 Posted by | noutati | Comentarii închise la ~INSEMNARI – Mircea Micu: „Valul care-a plâns pe glezna ta…“

~PROFIL – Adrian Munteanu: „Ferestre în cetate“

BRAŞOV 2

De sus oraşul-furnicar inspiră

În ritmul meu, cel amuţit pe creastă

Şi bolta lumii se întinde, vastă,

Sub glas de îngeri, secondaţi de liră.

Sedus în tot, privirea mai adastă

Pe străzi înguste şi-amuţit se miră

Că liniştea-n olane se deşiră

La fel de amplă, spornică şi castă. >>>>

mai 27, 2008 Posted by | noutati | Comentarii închise la ~PROFIL – Adrian Munteanu: „Ferestre în cetate“