LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

RECITIRI – Ana Dobre: „Plutonic şi Neptunic în dimensiune eminesciană“

La începutul secolului al XX-lea, când I. Scurtu a publicat primele postume ale lui Mihai Eminescu, o parte a criticii (Ibrăileanu, printre ei) a sărit ca arsă. Blasfemie! Nu se poate publica ceea ce poetul însuşi nu a publicat, ceea ce n-a trecut de cenzura propriei exigenţe. Alţii (Nicolae Iorga, de exemplu) considerau că orice cuvânt din Eminescu trebuie cunoscut. Între aceste extreme, ambele susţinând cultul pentru poetul pe cale de a se mitiza, s-a dezvoltat şi a evoluat posteritatea operei eminesciene. Astăzi, e un lucru învederat că opera poetului trebuie cunoscută în profunzimea şi în complexitatea ei impresionante. Ceea ce a publicat poetul în scurta lui existenţă pe Pământ este minim, este doar vârful aisbergului. Poeziile din Familia, Convorbiri literare, volumul de Poesii(1883) îngrijit de Titu Maiorescu, prozele, articolele literare sau politice din Albina, Federaţiunea, Timpul sunt insuficiente pentru a avea reprezentarea spiritului eminescian în totalitatea desfăşurării sale, a gândirii sale demiurgice. Volumul de poezii pe care îl visa el însuşi, Lumină de lună, nu a mai putut să-l publice. Cu acest titlu a apărut un volum de poezii în îngrijirea lui I. Scurtu în 1910 şi 1912. >>>>

Anunțuri

Iunie 14, 2008 - Posted by | noutati

Sorry, the comment form is closed at this time.