LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Alexandru Nemoianu „Scrisul aşază gândul în realitate…; purifică”

Interviu de Veronica Balaj

Veronica Balaj: Plecarea din ţară presupune, pe lângă alte stări şi curaj. Cât şi cum se exercită acest curaj acum când sunteţi un nume cunoscut?

Alexandru Nemoianu: Actul de a emigra, de a părăsi un loc şi o realitate cunoscută şi a le schimba cu o realitate necunoscută, este un act extrem, la limită, mai ales în împrejurarea că, atunci când am făcut-o, la începutul anilor ’80 ai veacului al douăzecilea, nu mai exista cale înapoi. Emigrarea este un act extrem şi condiţia de emigrant una limită, în care nu poţi pretinde că eşti altceva decât eşti, nu-i poţi minţi pe cei din jur şi nu poţi să te minţi pe tine. Că în orice situaţie extremă, incendiu, război, închisoare, îţi sunt măsurate şi arătate şi posibilităţile şi limitele şi asemenea experienţe te fac mai puternic. În momentul de faţă cred că pentru un emigrant, cinstit sufleteşte, manifestarea curajului este un exerciţiu în smerenie. Acceptarea că în relaţia cu „ţara” emigrantul este un marginalizat al cărui singur drept şi singura obligaţie este să o iubească necondiţionat. >>>>

Anunțuri

Septembrie 5, 2008 - Posted by | noutati

Sorry, the comment form is closed at this time.