LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Ion Marin Almăjan: „Cu biciul pe bătrâni??“

ion-marin-almajan-2Marturisesc socul pe care l-am resimtit citind opiniile domnului Victor Martin(„Incultură sau cultură marginală?”), probabil tanar scriitor daca apare in revista cu acelasi nume.Tanar sau mai putin tanar, aceasta nu are prea mare importanta. Important este ceea ce gandeste dl semnatar. Sunt sincer oarecum socat de pozitia ex catedra pe care dl Martin o are.Prea multa siguranta este cred eu un semn nu totdeauna de bun augur.Dar nici macar aroganta pozitiei nu este un capat de lume.Se zice ca toti tinerii sunt mai putin chibzuiti, impetuosi, si ca pe masura ce vor inainta in varsta vor fi mult mai maturi, mai responsabili de faptele lor.Pe unii, dupa credinta mea, nici macar batranetea nu-i maturizeaza. Sa revenim la textul cu pricina. Dl Martin sustine ca tineretul desi nu mai citeste carti are cunostinte superioare si mult mai multe decat cele ale oamenilor veniti din comunism cu ifose de oameni de cultura.Sa-l credem pe cuvant pe dl Martin si sa-i acordam dreptul de a sti si a afirma ca batranii coboratori din comunism au doar ifose de cultura in comparatie cu tinerii posesori ai unor cunostinte superioare. >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Ion Marin Almăjan: „Cu biciul pe bătrâni??“

Elisabeta Iosif: „Destine contemporane“, Convorbire cu scriitorul Al.Florin Ţene, Preşedintele LIGII SCRIITORILOR din România

elisabeta-iosif-3Elisabeta Iosif: Am în faţa mea un filozof, convertit de arta cuvântului. De fapt, un scriitor, pentru care cuvântul devine simbolul fiinţei creatoare. “Versul este pentru viziuni, proza pentru idei”, spunea Henri Ibsen. Să decupăm de aici eseul şi critica literară, atât de frecvente în scrierile cărturarului Al. Florin Ţene. Când se află eseul la limita cu absolutul, iar critica literară la marginea incisivităţii?

Al.Florin Ţene:Filozofia începutului de secol douăzeci a schiţat conceptul raţiunii universale ce se impune indivizilor izolaţi.În acest context,individul apare ca un Eu singularizat”împotriva celorlalţi prin impulsurile gândurilor şi intereselor sale”,cum scria Herbert Marcuse.>>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Elisabeta Iosif: „Destine contemporane“, Convorbire cu scriitorul Al.Florin Ţene, Preşedintele LIGII SCRIITORILOR din România

Ioan Miclău – Din volumul: „Bună ziua, Bade Ioane!“

ioan-miclauthumbnailCETATEA DE FOC

A PORT KEMBLEI

„Ca un astru ce răsare,

Şi din neguri vrând să scape,

Luminează peste zare

Oglindindu-se în ape!

Astfel însăşi e Cetatea,

Glob de foc în nopţi senine,

Unde viaţa şi dreptatea

Se născură pentru mine!

Eu eram flămând şi singur,

Alungat de soartă-n lume!

O! Cetatea împlinirii,

Ideal găsit în noapte,

Tu eşti raza fericirii, >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Ioan Miclău – Din volumul: „Bună ziua, Bade Ioane!“

Lucia Olaru Nenati: „Recviem Grigore Vieru“

gvierulucia-olaru-nenanti-foto-micsoratathumbnail Scriam la aniversarea a 70 de ani ai lui Grigore Vieru că atingerea acelei vârste mi-a părut a fi un miracol căci el părea mereu a fi fragil şi uşor de doborât de atâtea viituri câte au năvălit peste destinul său neasemeni. Acest destin l-a hărăzit să fie poeta vates, cum spuneau cei vechi, adică poetul luptător cel mai reprezentativ al momentului istoric de trezire a Basarabiei din “somnul cel de moarte” al robiei roşii aduse de “muscalii de-a călare”. Verbul său s-a rostit la tribune, reverberat înmiit în sufletele avide de cuvânt românesc înalt, dezrobitor, l-a rostit el însuşi în largi adunări în care făptura lui subţire ca un lujer de crin devenea porta voce a emoţiei tuturor, a fost cântat de voci vibrante şi neasemuite ce transmiteau, cu intensitatea  momentelor colective astrale, efluviul coagulant al voinţei de libertate. >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Lucia Olaru Nenati: „Recviem Grigore Vieru“

Cristian Neagu: „Prioripost returnat“

cristian-neagu Leo Frobenius redefinea în scrierile sale noţiunea de suflet cultural,supranumind-o „paideuma” (secretul  factorului  creator), iar  în  tandem cu Oswald Spengler, după iniţierea conceptului morfologic cultural,  a încadrat cultura ca entitate organică, suprapunându-o stărilor fiinţei omeneşti, (urmând a fi completată mai apoi şi cu ideologia blagiană) Nu pot spune că la vremea studiului înţelesesem exact cum stau treburile. Aveam să trec însă, prin durerile acestui suflet cultural, odată cu dispariţia Marilor Nume ale Culturii Intelectualiste româneşti, cum ar fi: P.F.P. Ilie Cleopa, P.F.P. Teoctist, George Pruteanu, Ştefan Iordache, Romulus Cojocaru, Cezar Ivănescu, Artur Silvestri, nume ce mi-au fost în preajmă la alcătuirea  sufletească şi condeieristică. Îmbătrânind, îmi este teamă de bătrâneţea Maeştrilor rămaşi, care se îndreaptă către un capăt de drum, motivaţia acestei temeri fiind determinată de imprevizibil, aşa cum mi s-a demonstrat  că poate fi posibil în cele ce urmează: >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Cristian Neagu: „Prioripost returnat“

Cezarina Adamescu: „Poeme la cumpăna cerului cu ţărâna“

OLGA ALEXANDRA DIACONU – „Zbor de dragoste târzie” Scrisori înflorite, Poezii, Editura Semănătorul, 2008
cezarina-adamescu-9Zbor de dragoste târzie” – un titlu edificator – reprezentând aspiraţia omului spre Înalt,  aspiraţie care, numai prin Dragoste se poate înfăptui. Subtitlul: Scrisori înflorite aduce şi el o adiere de parfum discret şi vivificator, deşi  nu este în sintonie cu dragostea târzie, ori, poate, tocmai în credinţa că dragostea poate înflori la  orice vârstă.

Se pare că zbuciumul lăuntric din volumele anterioare ale Olgăi Alexandra Diaconu: Ochiul de veghe, Dreptul la nemurire, Lumina de pe Munte, Năstrapa  nevăzută) s-a domolit şi, în fine, Liniştea  a pus stăpânire pe suflet.  Şi în titlurile volumelor de mai sus răzbate aspiraţia către sublimitatea divină, care se produce pe Treptele Luminii Taborice, până la cufundarea în alb, învăluirea în „năstrapa nevăzută”. >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Cezarina Adamescu: „Poeme la cumpăna cerului cu ţărâna“

Nastasia Maniu: „Cu faţa spre Dumnezeu, cu spatele spre lume“

nastasia-maniu-111 Cand stau cu fata spre Dumnezeu, nu pot privi spre lume. Si nici viceversa. Nu stiu daca este vorba despre o infirmitate strict personala sau despre una care tine de structura umana in general. Si nici macar nu stiu daca este vorba despre o infirmitate ori, mai degraba, despre o calitate de ordin moral-spiritual, despre o stricta igiena sufleteasca. Cert este ca atunci cand am privirea indreptata spre lume, simt cum aceasta privire se incarca de tot ceea ce vede, iar ceea ce vede este cumplit, este imaginea insasi a Sodomei si a Gomorei la un loc, ridicata la nivel planetar. Vede o planeta al carei nume adecvat ar fi cel de Sodomora, adica o sinteza a celor doua nume blestemate, aflate sub sigiliul pacatului absolut. Omenirea la ora actuala este atat de oarba spiritual, incat nu-si vede nici destinul in perspectiva, dar nici macar prezentul la modul real. Sunt putini cei ce vad. Pot fi numarati pe degetele de la cele doua maini. Si ceea ce vad este cumplit. >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Nastasia Maniu: „Cu faţa spre Dumnezeu, cu spatele spre lume“

Elena Armenescu: „Se duc pe rând la Dumnezeu“ (In memoriam Grigore Vieru)

elena-armenescuthumbnailBate clopotu-n dungă, e ceas de liturghie

Cine oare ne paraseste, care dintre noi sa fie

Cel Chemat? Cel ce-a zis că-n limba ta

Ţi-e dor de mama, râzi, plângi numai în ea!

Se tot duc rând pe rând la Dumnezeu

Înălţătorii iubitori ai neamului meu

Se duc aşa… pe neştiute ca nişte îngeri

Lăsând în urmă potop de vaer şi de plângeri.

Rapsozii cu har cântă pe versurile lor

Tot crezul cuprins în taina înaintaşilor >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Elena Armenescu: „Se duc pe rând la Dumnezeu“ (In memoriam Grigore Vieru)

George Anca: „Întâlniri în paradis“

george-anca-2 Voi mărturisi, pe sărite, întâlniri cu filosoful. N-am avut curaj să notez ce-am ascultat – asta făceam şi, probabil, îi puneam întrebări, ieşit cu ajutorul lui din principiala intimidare  cognitivă. Mi-a spus că mi-a scris la Roma o scrisoare, resto in posta, dar s-a pierdut în timpul lungii greve a poştaşilor itelieni din 1973. Şi dedicaţiile – standard, “cu dulce dăruire” – le-am pierdut, una a rămas, pe Rostirea filosofică românească, la Cornel Berbente, când eram directorul bibliotecii Politehnicii şi unde l-am invitat, la telefon.  pe Noica să conferenţieze, argumentând că şi Heidegger a confernţiat o dată la Politehnica din Munchen, iar nepotul său, Nicolae, era printre cei mai asidui cititori. Aşa încât, ca şi cu Adrian Maniu sau Dumitru Stăniloae, am rămas în taina unei oralităţi iniţiatice, anume din terorizanta autocenzurare de teama securităţii (am aflat acum şi tot m-am mirat că s-ar fi consemnat “acolo” – deci şi ceva scris – vederile mele la Noica). >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la George Anca: „Întâlniri în paradis“

Maria Vaida: „Al treilea ochi“

maria-vaida Constatăm cu bucurie că în ultima vreme sunt tot mai frecvente volumele care aduc un aport considerabil la întărirea relaţiilor dintre culturile ţărilor romanice, fapt ce prilejuieşte o mai bună cunoaştere a popoarelor lumii, vorbitoare de limbi romanice, iubitoare şi producătoare de valori umaniste. Criticul şi istoricul literar, prof. dr. Mircea Popa (după ce anul trecut a scos volumul Sub semnul Franţei la Editura Eurograph)[1] a publicat în acest an, 2007, la Ed. Dacia din Cluj-Napoca, un  volum antologic de proză intitulat: Spania descoperită de români.[2] După cum se menţionează şi pe prima filă, cartea a apărut cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Român, în colecţia Discobolul a prestigioasei edituri clujene, aspect notabil privind preocupările acestei instituţii de cultură. În literatura română, interesul pentru cultura spaniolă se manifestă de timpuriu, prin Nicolae Costin, fiul cronicarului Miron Costin, aflăm din Prefaţa cărţii semnată de coordonator, istoricul şi criticul literar  Mircea Popa, ale cărui cercetări au schimbat nişte graniţe în periodizarea literaturii române din epoca veche. Este regretabil însă faptul că nici o instituţie cu putere de decizie nu a hotărât introducerea preţioaselor descoperiri ale domniei sale în manualele şcolare, spre folosul nostru al tuturor. >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Maria Vaida: „Al treilea ochi“

Angela Furtună: „Arhimandritul Timotei Aioanei – Un prozator dăruit şi cartea sa“

angela-furtuna-2007-pour-le-blogScriitorul neirositelor iubiri

arhimandritului-timotei-aioanei1Cartea Arhimandritului Timotei Aioanei, „Aduceri aminte despre oameni şi locuri din ţinutul Fălticenilor” (Ed. Muşatinii, Suceava,  2008), apărută cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, este o bijuterie şi o minune editorială, un obiect de artă de colecţie şi o operă  de literatură  memorialistică de ţinută. La reuşita sa a participat cu grafică sora Simona Bucan de la Mănăstirea Stavropoleos, iar coperta este furnizată de pictorul Vasile Ilucă – Vedere generală cu biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel – la Rădăşeni, 2001. >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Angela Furtună: „Arhimandritul Timotei Aioanei – Un prozator dăruit şi cartea sa“

Corneliu Stoica: Evocări – Eugeniu Ştefănescu-Est

corneliu-stoica-fotografie-2, poet simbolist, prozator, dar şi pictor, caricaturist, pianist, şi-a trăit ultimii ani de viaţă la Galaţi, în familia fiicei sale Margareta Ciurdăreanu şi a doctorului Ionel Ciurdăreanu. De prin 1952 şi-a pierdut total vederea, iar absenţa sa din viaţa literară a făcut pe mulţi să-l considere mort. În „Antologia  poeziei simboliste româneşti”, ediţie îngrijită şi prefaţată de Lidia Bote (Editura „Minerva”, Bucureşti, 1972) chiar se menţionează ca an al morţii 1952. Aceeaşi eroare o face şi Ion Rotaru în „O istorie a literaturii române” (Editura Minerva, Bucureşti, 1972), or scriitorul a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani, la 2 martie 1980, fiind înmormântat în ziua de 5 martie la Cimitirul „Eternitatea” din Galaţi („Viaţa nouă”, nr. 10365, 4 martie 1980). >>>>

martie 4, 2009 Posted by | noutati | Comentarii închise la Corneliu Stoica: Evocări – Eugeniu Ştefănescu-Est