LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Const. Miu: „Sursele satirei“

Complexitatea unui prozator rezidă nu numai în evantaiul tematic abordat, ci şi sau mai ales în registrul sub care acesta este înfăţişat cititorilor. Este cazul doamnei Mariana Brăescu, scriitoare care a publicat în 2005 două volume de proză scurtă: Îmi amintesc şi îmi imaginez şi Imperfecţiuni provizorii. Într-o cronică despre prozele ce alcătuiesc primul volum, spuneam că acestea surprind stări enigmatice, tocmai pentru faptul că autoarea topeşte în creuzetul inimii pasaje de memorialistică, dublate de altele de ficţiune – de unde şi titlul inspirat al cărţii. Referindu-se la prozele satirice din cel de-al doilea volum, criticul Mihai Ungheanu opina: „Prozele Marianei Brăescu se disting prin observaţia acută a vieţii (…) aceste proze pot fi situate schematic în spaţiul prozei de umor (…) această proză satirică se hrăneşte de la bune modele şi intră în spaţiul literaturii psihologice.” (Imperfecţiuni provizorii, p. 111).

În cele ce urmează, ne vom opri pe larg la proza care dă titlul cărţii apărute la Editura Carpathia Press (2005) – Imperfecţiuni provizorii –, pentru că are o serie de elemente descriptive, care ţin de scrierile SF, însă şi pentru că evidenţiază din plin una din sursele satirei la Mariana Brăescu, şi anume parodierea lozincilor care „însufleţeau” activitatea oamenilor muncii de pe vremea regimului ceauşist. >>>>

Anunțuri

Iulie 8, 2011 - Posted by | noutati

Sorry, the comment form is closed at this time.