LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~Ben Todică: „Dragul meu poet“

Am scris pagina atasata in scopul de a multumi si de a stimula, incuraja…, poetii sa-si continue drumul pentru care sunt facuti. Majoritatii ii este frica de Eminescu. Sunt intimidati de statutul Lui. Canoanele nu le da voie nici macar sa viseze sa se apropie de Maiestria Sa. Sunt loviti peste degete la fiecare incercare. Daca Eminescu a tintit spre infinit de ce sa le inchidem dorinta noilor nascuti. Lasa-i sa zboare si sa straluceasca linga el sau chiar mai departe. Prin aceasta se deosebeste vestul de noi: noi suntem limitati de mitul”giganti”, pe cand ei sunt liberi sa bata recordul. Si tu poti ajunge un Eminescu! Toti putem ajunge. Exista o umbra academica traditionala care ii stranguleaza. Este doar simtirea mea si tare mult as dori ca cineva sa-i descatuseze. As vrea ca Exemplul Eminescu sa nu-i sperie ci sa-i invite la drum. Eminescu nu e limita ci invitatia la intrecere. Eminescu nu doreste sa fii doar ca el ci sa i-o iei inainte, incompetitie spre adevar… Eminescu e iubire deaceia il iubim. Eminescu este intruchiparea primei porunci: Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti. Crezi ca fac un lucru bun? Daca esti deacord – simte-te liber ca un invatator si prieten ce-mi poti fi. Sunt convins ca sunt mii de poeti acasa. Daca nu spune-mi unde gresesc.

Dragul Meu Poet

De BEN TODICA

(versiune cenzurata)  

Emotia si orgoliul meu pentru versul tau se astern acum in fata ochilor tai pentru a te rasplati nemasurat. Sunt unul dintre acei ce iti savureaza lucrarile si trebuie sa recunosc ca esti printre putinii poeti care au curajul sa observe cu tus nedreptatile din sanul sufletelor neajutorate.

Din prima clipa am inteles ca esti un instrument ales si mi-ai trezit dorinta de a explora lumea cuvintelor. Elogiul versurilor  si tehnica de a prezenta conditia umana,  in efect se reflecta pur in oglinda poemelor tale. Tenacitatea si trecutul tau, viata plina de incercari, afectiunile tale pline de tandrete, inima ta, pasii tai, dorinta ta de a ajunge departe, dragostea ta pentru oameni si Dumnezeu, setea ta totala pentru ritm, culoare si frumos, o dragoste prezenta inca din copilarie te-au ajutat sa treci peste marile schimbari din tara, schimbarile din Europa si din lume. Tot acest amalgam scrasneste din brazdele penitei tale puse in slujba celor cicatrizati de lacomia satarului machiat in fata de fulgulet. Strofele tale mocninde au persistat in timp rabdatoare, luptand cu cenusa si bezna timpurilor ramanand incastrate adanc in pagina istoriei traite de tine palpaind ca o lumanare si cu speranta in suflet continui sa tesi marama de versuri sufletului nostru – armura.

Sunt emotionat la fiecare poezie noua, de candoarea si maretia versului calit in lacrimi si-n oftat care vrea sa faca numai bine aproapelui sau si intregului neam. Cuvintele tale potcovite de covaciul cerurilor alearga sa mangaie tara de la un hotar la altul marturisind emotiile noastre. Pulsul si respiratia locurilor se vede in fiecare strofa si fiecare rand din poezia ta. Penita aluneca si patineaza in valuri maretia silabelor care mangaie rabdarea si durerea care vrea sa tasneasca din rand, si in haturi inima galopanda te ajuta si te trage inainte. Ai reusit astfel sa pastrezi integre zambetul si demnitatea pe chipul demn de o doamna strabuna – stand elegant si fin exemplu in fata lumii.

Stiu ca ai remuscari pentru ce s-a pierdut si ca ai fi putut da mai mult pentru a evita rana, durerea si intunericul. Tu esti sincer si exigent, pretinzi mult de la muza si de la tine si iti ceri iertare prin lacrimile care iti cad printre cuvintele ce se astern pe hartie. Prin felul cum tu iti reinscauni si apreciezi strabunii in poezie si text, asa as dori sa fii rasplatit si iubit.

Multumesc pentru generozitatea timpului tau, curajul, pentru respectul cu care m-ai ajutat sa ma recunosc in versurile tale. Sunt fericit sa traiesc in vremurile tale si sunt cert ca dragostea ta pentru poezie si mama, te va purta in eternitate.

Iti doresc lucrarile in coperti catifelate in mainile indragostitilor, a omului de maine si a librariilor lumii, si nu putin:Sa stralucesti si tu … , ca un astru printre stele!

BEN TODICĂ

Anunțuri