LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~Petre Bucinschi: „Experimente literare“

Literatura de astăzi, cu orice preţ inovatoare, a parcurs şi a epuizat forma optzecistă, apelând cu voie sau fără voie la experienţe vechi, folosite cu fervoare de suprarealişti. De obicei marii poeţi discută cu eternitatea, există ceva comun între generaţii, prinzând acel ceva, această artă rezistă timpului. Dacă s-ar cerceta informaţiile mereu în scădere asupra noului gen de poezie, s-ar constata rezultatul descalificativ pentru gestul şi obiectivitatea unor confraţi, întocmirea de clasamente fiind neavenită. Literatura de astăzi este asemenea unei cărţi pe care o desfaci, de fiecare dată având surpriza descoperirii unei culori, a unei nuanţe necunoscute. În privinţa scrierilor licenţioase există o tradiţie, nefăcând referinţă la folclor, unde reprezentarea genului este fastuoasă, ci doar la ceea ce numim literatură cultă, unde a fost ilustrată de la Conachi citire şi de la Anton Pann, trecând prin Eminescu, Creangă, Hasdeu, Victor Papilian, până la Nichita Stănescu, Emil Brumaru şi George Astaloş. A face literatură licenţioasă este semn de distanţare faţă de valul globalizator ce porneşte de la diferite jurnale şi programe TV. Uneori cuvintele ascund o explorare fără răgaz a superiorităţii artei literare, joc al spiritului aflat ca persoană în marele magician, scriitorul. Pentru cititorul neavizat rămân doar frumoase expresii şi forme, de culoare ori anecdotică. Literatura invită la o reflecţie a cărei savoare transcede figurativul. Cu ochiul treaz se pot descoperi noi semnificaţii, pe care cuvintele, în tăcuta lor aşteptare, le păstrează pentru cititorul atent, recompensându-i răbdarea şi înţelegerea. Universul literar este tumultuos, pentru el orice cadenţă impusă devine motiv de rebeliune. Într-o viziune totală, în care regnurile se amestecă, asistăm la o reprezentare desfăşurată într-un spaţiu unde ochiul adormit nu poate pătrunde. Poezia este o altă biografie, o altă realitate, nu un paradis artificial cu funcţia taumaturgico-estetică, reprezintă singura lume reală, singura biografie autentică, prin poezie nu avem senzaţia unei lumi fragile de hârtie, ci a unei existenţe concrete cu timp şi spaţiu specifice, cu modalitatea ei proprie de rostire, un univers reprezentând o replică la lumea în care trăim. Istoria, moartea, timpul, spaţiul, limbajul din care nu se poate ieşi, tot ceea ce bucură, sugrumă şi întristează omul, din afară ori dinăuntrul său, totul este un fel de poetică a secundarului, ce a ajuns deghizată în haine la modă, precum intertextualitatea, practicile textualiste, pitorescul, prozaicul, ludicul, toate conferindu-i un aer optzecist. O scriere, căutare şi sfâşiere de sine, un limbaj comun pe care poetul îl inventează, aducând contextualizarea metaforică a unor expresii din limbajul cotidian, dacă mai este nevoie de un alt limbaj pentru o altă lume şi o altă cunoaştere, noul gen poetic a reuşit să îl descopere. Tinerii poeţi utilizează o interpretare  avizată şi lucidă, aspecte mai clare ale întregului, marcaţi între existenţă şi literatură, practic indesfinţabili, realizând mediocritatea existenţei, situându-se veşnic la extremităţile ei, justificând atât destinul scriitoricesc cât şi conduita lui umană. Ne întâlnim tot mai des cu tineri poeţi, nu mulţi, care în spatele unei modestii tăcute, profunzimea şi originalitatea fac adeseori sălaş bun, ei fiind deschişi la dialog, ca şi opera lor, de un limbaj plastic bazat pe un expresionism cromatic, uneori continuând acea adresabilitate directă expresionistă, aglomerarea de cuvinte reprezentând realismul cotidian, un sens, un fapt, întâmplări din viaţa cotidiană, fără semnificaţii ascunse, fără simboluri ce îndeamnă la decodificări, un conţinut plin de firesc, exces de planuri ce se susţin într-o structură arhitecturală, un expresionism în formarea noului gen literar, un realism caracteristic prezentului, cu o capacitate imaginativă şi o încercare de a-şi manifesta puterea creatoare la modul demonstrativ în dorinţa de a o echivala pe cea a colegilor de breaslă.

PETRE BUCINSCHI

Anunțuri