LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Cezarina Adamescu: „Boemul trist care surâde. Mircea Micu şi ale sale întâmplări cu scriitori“

Mircea Micu declara în Cuvânt înainte la „Întâmplări cu scriitori”, despre sine: „Autorul acestor rânduri şi al celor ce vor urma declară celor interesaţi, cu mâna pe inimă, că nu este afiliat la nici o grupare literară (în cazul în care ele ar exista!), deci nu este nici barbist, nici fănuşist, nici predist, nici jebelenist, nu este decât un simplu muritor căruia îi place să repete: <eu sunt ce n-am fost niciodată şi-un sfert din ce era să fiu!>

Iubesc scriitorii, îmi place să ştiu că ei există, nu-mi place să cred că aş putea exista fără ei, nu-mi pasă dacă cutare m-a bârfit şi a zis că n-am talent. Nu-mi pasă nici dacă altul m-a lăudat şi a zis că am talent!

Vorba unui critic profilat pe literatură universală: <Micu ăsta scrie de toate şi scrie bine. De asta eu cred că nu are nici un pic de talent!>

Iată un argument de care va trebui să ţin seama în viitor…”

Dar se pare că noi uităm, de cele mai multe ori că şi scriitorii sunt  „simpli muritori”, vorba Simonei de Beauvoire: „Toţi oamenii sunt muritori” – truism devenit unul din cele mai celebre romane despre metempsihoză ale secolului XX. >>>>

Anunțuri