LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~N.N. Negulescu: „Tată Logos“

Steaua de triumf

a mărgăritarului

înalţă alama templului.

Ochii înţelepciunii

deschid porţile

celor patruzeci şi nouă

de focuri.

“Amin, Amin, zic vouă!”-

copii planetari,

dintre marile vieţi

una e

puntea curcubeului-

şi vă aduc

lumina ei nedezveliă.

Vă învăţ să beţi

licoarea lui Sirius

pentru însetare,

vă învăţ să beţi

licoarea lui Venus

pentru însetarea

triunghiului suveran.

Mă împart vouă

prin cele trei

spirite supreme,

mă împart vouă

prin cele şapte

spirite radioase,

mă împart vouă

prin esenţa spiralei.

Tatăl LOGOS-

Domn al Lumilor,

Domn al Inimii

vieţilor arzătoare

din inimi,

zbor Visul Tău

din interiorul Cercului,

zbor măreţia

întreitei recunoaşteri,

Zbor ashramul

gravat

de cele şapte raze,

Zbor Taborul

cu aripile Vărsătorului.

Seniorii Smaraldului

Din nouă vremi

din nouă fulgere

din nouă împărăţii

seniorii smarldului

mă caută

pe o corabie zburătoare

în ploaia de aur

a amurgului.

Eu, o Caleea,

sunt umbră alunecoasă

a arborelui filira

întinsă de

mirmidonii Thesaliei.

Eu, o Caleea,

sunt munte crescut

în ochii aprinşi

ai Mater Matuta.

Eu, o Caleea,

sunt înfricoşata pasăre

a intensităţii

din mâinile văzduhului,

frântă în arc

deasupra fântânilor

care-ţi bea limba.

Eu, o Caleea,

sunt glasul cel dinlăuntru

al naşterii şi bătrâneţii

lui Morpheu

orbit de iubiri orbitoare.

Eu, o Caleea,

sunt adierea ecoului

unde dezbracă vieţile

Dea Urania.

De vor zice oamenii

căzând la picioarele cetăţii;

“Arată-ne măsura

lacrimilor învăpăiate,

şi ne răspândeşte tulburarea…”

N.N. NEGULESCU

Anunțuri