LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~Antonia Iliescu: „Cugetări“

* Chimia vietii

La baza vietii pe pământ se află o moleculă dulce : glucoza. Ea alcătuieste structura fibroasă si rezistentă a plantelor,  toat ea asigură formarea amidonului în cereale si tot ea este rezerva energetică a omului, sub formă de glicogen. Datorită acestei banale molecule de glucoză ne putem misca, putem lucra, putem gândi. Este fărâma de soare pe care o stocăm în corpul nostru. In acest context, pământul este o uriasă bomboană albastră, formată din molecule de
zahăr. Dar dacă la baza vietii pe pământ se află această moleculă dulce, mă întreb : atunci de ce viata este uneori atât de amară ?

* Mediocritate

Dacă dictonul „Aurea mediocritas” ar fi adevărat, lumea în care trăim ar trebui să fie un glob de aur, cu câteva impurităti, care ar fi oamenii de geniu.

* Tărâna care nu dă roade îsi merită soarta: vântul o flutură de la un capăt al celălalt al lumii si o vâră peste tot.

* Când la nastere ne-am depozitat întreaga viată în cutia unui ceasornic,  nu ne-am închipuit că el o să fie asa de zgârcit încât să ne-o înapoieze cu târâita, măruntită în secunde.

* Anii trec fără să prindem de veste. Trec aparent la întâmplare, monoton, fără importantă. Si de-odată, ca rezultat al acumulărilor, alunecei pe o bucată de soartă ca pe o pantă de clivaj.
Incepi să vezi cum viata se desenează în felii, ca cercurile pe trunchiul unui copac, sau ca foitele de grafit. Un fapt minuscul poate deveni determinant ca să-ti dai seama de-odată de importanta ta. Dar nu tuturor ne este dat să contribuim cu ceva măret la rotunjirea
cosmosului.

ANTONIA ILIESCU