LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Elisabeta Iosif : ” Semne si simboluri ”

O specie necesara: “Eseul-reportaj”

SEMNE SI SIMBOLURI
Nu putem admite existenta unui spatiu geografic, daca nu-I atribuim o semnificatie. Calatorind, retinem ambiantele peisagistice si sentimentale in functie de semnele si mesajele ce vin de demult, concentrate in forme simbolice. Iar Tara Maramuresului este o zona de simboluri, de elemente de legatura cu care ne incarcam benefic, indemnandu-ne la meditatie si analogie. Iar simbolul, ca semn de recunoastere universala, are o semnificatie aparte prin dominatia culorii, a lemnului si a ideii de centru al lumii, aici, unde s-a transformat “muzeul viu din inima Europei”, ce se cheama Maramures, in puntea de lumina spre care ar trebui sa se indrepte turismul romanesc. Iar semnele timpului, calatorule, cauta-le in traditiile renascute si in impulsurile altor coordonate ale Maramuresului contemporan. Si sa nu uiti, ca toamna maramuresana are o culoare speciala. Lumina de septembrie, translucida, prelinsa peste capitele de pe dealuri in armonia lor cu muntii,contureaza silueta bisericilor de lemn, unice in Europa, facand mai lesne legatura dintre pamant si lumea celesta.

O LECTIE DE CIVILIZATIE RURALA

Am ajuns in Tara Maramuresului scaldat in lumina azurie, ingemanata cu violetul matinal al Codrului sau al apusului inmiresmat al Gutaiului, impreuna cu alti colegi de breasla, prin organizarea unei actiuni de informare turistica, meritorie, de catre Autoritatea Nationala de Turism. Meritorie, spun si pentru ca am realizat cu totii ca turismul rural maramuresan are motoarele aprinse. Prilej pentru vicepresedinta ANT, doamna Livia Sima, maramuresanca, sa ne vorbeasca despre munca asidua, de cativa ani, ca fosta presedinta a filialei ANTREC, dusa in zonele miniere, unde multi mineri disponibilizati au astazi pensiuni turistice de invidiat. Dezvoltarea turismului rural i-a convins pe fiii satelor maramuresene, aflati in lumea larga, sa se intoarca acasa, cu toata experienta acumulata si cu banii necesari organizarii unor complexe turistice de nivel occidental, dar cu specific maramuresan. Li s-au alaturat acelora care au deschis acest drum prin forte proprii, curajosi, folosind mijloacele locale, renascand traditia.

…Marturie stau cele peste 200 de pensiuni turistice rurale de doua stele, cum sunt cele 17 din Barsana sau cele 41 ridicate in Botiza cele 23 aflate in Ocna Sugatag, alaturi de noile pensiuni (4) din localitatea miniera Cavnic, cele 18 pensiuni rurale din renumita asezare turistica, Sapanta, cele 5 din Ieud. Tot 2* au si pensiunile turistice de pe Valea Izei (Vadu Izei-21 si Poienile Izei-15).I-am vazut pe localnicii din acest areal geografic muncind. Sunt harnici, veseli si frumosi. Stiu sa te primeasca cu zambetul pe buze (poate invata si altii din turism de la ei), sunt ospitalieri si amabili. Parca n-am vazut nicaieri atat de multi copii frumosi la un loc, ca aici! Stiu sa cante, sa danseze sa preia traditiile de la parinti, imbracati in pitorestile costume populare.Spuneau ca se pregatesc pentru cat mai multi turisti din Comunitatea europeana. I-am auzit interesandu-se de programele anuale de formare profesionala in turism. Exista si o preocupare a “Asociatiei Primarilor din Tara Maramuresului” pentru organizarea de cursuri de calificare pentru administratori de pensiuni turistice, de ospatari sau bucatari. Tin secrete retetele batranesti, unicat, dar se intereseaza de noile meniuri cu specific european. In acest an, 150 de participanti au activat in module si activitati practice, pentru dezvoltarea turismului zonal. Maramuresenii au beneficiat de cele 6 subprograme nationale de invatamant in turism, finantate in perioada 2006-2008 din Fondul de rezerva bugetara si de finantari pentru studii de fezabilitate si proiecte nominalizate: Schi in Romania (Cavnic, Izvoarele, Mogosa) si de dezvoltarea infrastructurii turistice din zonele montane inalte, cu potential turistic.

PARADISUL TERESTRU ESTE PATRAT
S-ar putea spune, ca Maramuresul romanesc este un taram al zonelor si monumentelor istorice protejate, multe UNESCO (21 la numar). Multitudinea portilor specifice, inalte, adevarate opere de arta, incarcate cu semne universale, sunt cautate si descifrate nu numai de specialisti ci si de calatorii de pretutindeni. E un taram ales si pentru ca “tara cerbilor” care a inghitit lemnul muntilor prin troite si turle asvarlite spre cosmos, taie respiratia vizitatorului, la vederea “sulitei-sageata” a bisericilor de lemn, dar si pentru ca se distinge prin densitatea simbolurilor ancestrale. CERCUL de pe portile maramuresene, reprezinta in simbolistica universala dezvoltarea centrului sub aspect dinamic, CRUCEA semnifica extinderea omului in toate directiile individualitatii sale, iar FRAnghia sculptata in porti e un simbol foarte vechi al ascensiunii. Si mai sunt scortele si costumele populare purtate nu numai in zi de sarbatoare, cu o simbolistica a culorilor (vegetale) uneori uitata, alteori nestiuta, dar care ar putea deveni subiect de atractie turistica. ROSUL, care predomina in dungile fotei si in covoarele maramuresene, reprezinta regnul animal, e forta vitala, semnifica bogatia si dragostea. Purpura e culoarea purtata de imparatii bizantini si de patricienii romani. Dar predomina in arta populara si culoarea GALBENA, acel galben solar, simbol de tinerete, putere si forta, ca aurul imparatesc. Nu lipseste ALBASTRUL jupiterian, pentru vechii egipteni, culoarea adevarului. VERDELE, atat de prezent in arta traditionala locala e culoarea mediatoare a vegetatiei, a apei regeneratoare, iar ALBUL, cel al iilor imaculate, brodate e atribuit tot soarelui, fiind o sinteza limita, simbol al trecerii dintre doua momente. Totul trebuie privit ca un spectacol. Si daca vei veni, calatorule, pe aceste meleaguri, nu lua gesticulatia morarului care macina in fata portii, ca un gest patetic, ci ca o initiere intr-un sistem de semne, cu puterea eliberarii cantului, cu mutatiile gestului artistic si ritmului din dans. Si daca Pamantul e caracterizat de patrat prin simbol este pentru ca soarele ii fixeaza axele, datorita punctelor extreme ale traiectoriilor sale, divizate in 4 anotimpuri. Este un complex de semne simbolice si rituale ce defineste o civilizatie: cea maramuresana.

ELISABETA IOSIF