~Ioana Stuparu: Dumitru Bălăeţ – ,,filosofie‘‘ şi ,,mitologie‘‘

La Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu din Bucureşti, în ultima seară a lui Cireşar, 2008, are loc ,,Întâlnirea cu scriitorii‘‘, eveniment organizat lunar de poeta Victoria Milescu.

De astă dată invitatul este scriitorul Dumitru Bălăeţ. Cele peste cincizeci de apariţii editoriale, expuse pe rafturile bibliotecii din sala ,,Mircea Eliade‘‘, unde are loc întâlnirea, dovedesc contribuţia pe care şi-a adus-o la literatura română invitatul acestei seri.

Participarea este numeroasă şi totodată valoroasă, în sală se află scriitori de seamă care, cu o deosebită consideraţie sunt prezentaţi de poeta Victoria Milescu, spre adevăratul scop al întâlnirii – ,,să ne cunoaştem scriitorii‘‘: Mariana Ionescu, Aureliu Goci, Florentin Popescu, Ion Lazu, Ion Horea, Iuliu Raţiu, Constantin Carbarău, Gheorghe Grosu, Gheorghe Zarafu, Ioana Piersică, Emil Lungeanu, Virginia Meheş, Marin Codreanu, Gabriel Puşcă şi mulţi alţii.

Seara s-a dovedit a fi deosebită, tocmai prin temele pe care le abordează în scrierile domniei sale Dumitru Bălăeţ: ,,filosofia‘‘ şi ,,mitologia‘‘. Enumerând titlurile volumelor poeta Victoria Milescu se referă în mod special la poemul ,,În căutarea lui Trophonius‘‘ – mit al unui trac ascunzător de comori, în cazul de faţă comorile cuvântului.

Impresionată fiind de mitologie, respectiv de ,,Trophonius‘‘, doamna Mariana Ionescu insistă pe această temă, considerând că invitatul serii dă dovadă de o aviditate bine controlată, de erudiţie, că ştie să caute valorile poporului nostru pentru a-şi construi propriul univers. Mânată de curiozitate şi-a manifestat dorinţa de a avea un dialog cu scriitorul Dumitru Bălăeţ, prin care acesta să-i răspundă la întrebările: ,,Ce crede că trebuie să urmărească scriitorul când constată că există evenimentul acela extraordinar cu care călătoreşte în suflet? Cine a stabilit momentul, cum şi când?‘‘.

Deşi pare simplă ca de la suflet la suflet, ,,mărturisirea‘‘ domnului Dumitru Bălăeţ este profundă şi impresionantă. Călător pe cărările bătătorite ale unui suflet creat cine ştie din ce străvechi timpuri, uimeşte auditoriul păstrându-şi modestia, ,,fiindcă, – spune tot doamna Mariana Ionescu, se ştie aşezat cu rost în mijlocul cetăţii, născut la sat, acolo unde s-a născut veşnicia. Acesta este în opinia mea Dumitru Bălăeţ – patriot‘‘. Referindu-se la poeziile a căror temă este iubirea, scriitoarea Mariana Ionescu descoperă că ,,lumea devine un paradis, este cuprinsă într-o imagine edenică: Iubirea vieţii şi a lumii şi Iubirea Lui Dumnezeu. Dumitru Bălăeţ merită iubit pentru că ne-a oferit atâtea comori‘‘.

Istoricul şi criticul Aureliu Goci consideră că ,,Domnul Dumitru Bălăeţ este o prezenţă activă publicistică şi scriitoricească, unul dintre poeţii serioşi ai zilei de azi, cu o poezie abstractă, cerebrală, în care tema nu este o inspiraţie uşoară ci un subiect profund, spre exemplu Trophonius – variantă mitologică a lui Orfeu, Meşterul Manole, Mioriţa. Filosofie şi mitologie – aici sunt poeziile sale‘‘ – spune domnul Aureliu Goci.

,,Este un poet oarecum nedreptăţit, care nu se bucură de întâmpinarea şi critica meritată‘‘ – specifică domnul Florentin Popescu, după ce îl felicită pentru poezie, proză, eseistică.

Întrecându-se iarăşi în a măiestri cuvinte, epigramiştii Gheorghe Zarafu şi Gheorghe Grosu au dat citire creaţiilor făcute pe loc şi la obiect.

Parcă stând de vorbă cu propriul suflet, Domnul Dumitru Bălăeţ vorbeşte grav, aproape în şoaptă; ,,Orice poet are nevoie de recunoaştere ca om. Conversaţia cu stelele este o legătură extraordinar de profundă; nu-mi pare rău că am cercetat ani în şir; colecţiile au început să se distrugă în Bibliotecile Academiei; în interiorul pământului sunt glasuri care descoperă comori, eventual sacrificiul; Trophonius mă urmăreşte pentru că m-a urmărit ca un Pre-Faust;  Trophonius a făcut legământ cu Diavolul; Trophonius este punctul nevralgic al creaţiei mele; Trophonius vrea să se salveze prin construcţie; omul se salvează prin muncă; Trophonius aştepta să primească nemurirea, dar a obţinut petrecerea, cântecul; Trophonius este un erou al zbaterilor în care ne aflăm astăzi; cel care aruncă comorile este constructorul într-o fază mefistofelică; văgăunile lui Trophonius reprezintă raportul între Meşterul Manole şi Mioriţa. Am muncit cincisprezece ani şi a rezultat acest poem. Miturile sunt o întoarcere a omenirii în istoria existenţei sale. Am constatat că în Iliada sunt vreo două sute de cuvinte româneşti‘‘.

Cele spuse în încheiere de invitatul serii au impresionat într-un mod deosebit pe cei prezenţi în sală. Păreau a fi destăinuiri în jurul unui foc sacru, şi parcă mă vedeam pe mine făcându-i destăinuiri mamei, la vatra focului din casa părintească, singurul loc în care puteam să-mi descarc sufletul de taine.

Deosebită seară, dar, parcă prea scurtă!
IOANA STUPARU

1 iulie 2008, Bucureşi