LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~Doina Drăguţ: Poeme

SCLIPIREA ZĂPEZII 

extremele se ating

într-un sentiment

complex

lipsit de lumină

simbolul înnobilează

vârfuri

sub sclipirea

zăpezii

neprevăzutul 

UIMIREA SPERANŢELOR 

golit

de plecarea mea

pustiul se dezlănţuie

mă minunez

(uimirea speranţelor mele)

dau la o parte pereţii

zilele curg 

TOAMNA 

punct îngheţat

picurând tăcerea

culori adunate

năvalnic unduie

toamna adun

pe o răsucire

de oră amiaza

lumină prelinsă

în vorbe adun

se clatină timpul

tremură drumul… 

 

FLACĂRA DORULUI 

în privire ţin

suspendat un strop

din pădurea de brazi

jupuită de ramuri

lumina cade

în apă

pe o lespede

lângă o aprindere

flacăra dorului vine

retezat suind

sunetul corzii

într-un gol

din univers 

Între cer şi cuvânt

melodia ruptă vioarei

se înalţă în zborul cioplit

(coloană-fără-deă-sfârşit)

urcând aşezarea

în val răsturnat

între cer şi cuvânt

somnul se înviorează

lângă o pădure de fluturi

 

ARDE ÎN CÂNTEC PARFUM 

fonturi pe apă

fonturi în vânt

dacă le citim

e superlativ

arde în cântec

parfum

oval aflai

şi golul este o formă

cineva în locul tău

ar dormi

semnul de întrebare

este strădanie

pierdută

dare înapoi

cresc fiori

în profunzimi

înşelătoare

totul se întâmplă

tuturor deopotrivă 

 

PASĂREA CERULUI 

îndepărtarea de timp

spre nici un fel

de plutire

concentrează

împrejurul

presimt risipită lumina

pasărea cuprinde cerul 

 

CEL CE SE ÎNVINGE PE SINE 

intrăm anevoios în începutul

albastru

lucrurile se despart

păstrându-şi egalitatea

frânt şi închis

în spaţii nevăzute

cel ce se învinge pe sine

în sine aşteptare uitată

este cu adevărat puternic 

 

NESEMNIFICATIV 

alunecăm printre lucruri

nu avem loc

formele scapă

cu desăvârşire

în mijlocul gândurilor

nici un detaliu nu este

întâmplător nici

nu este 

 

DESĂVÂRŞIREA SUFERINŢEI 

în partea deschisă a timpului

(în care te naşti) – văd desăvârşirea

suferinţei – împrejurul îşi mistuie

conturul

trupul este curgere

pe calea ce te aşteaptă 

în văzduh doar urmele

     îngropaţilor

     în lumină

DOINA DRĂGUŢ