LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~”Emblema timpului” – interviu inedit cu Mitropolitul Antonie Plămădeală de Elisabeta Iosif

Exista intodeauna o inalta datorie sa ne manifestam respectul  fata de aceia,care prin cuvintele si faptele lor ne-au instruit in  ale intelepciunii.Sunt personalitati fata de care ne exprimam acest sentiment de veneratie,nu numai cand ii aniversam.Si sunt  binefacatori ai neamului fata de care omagiul pentru opera lor  este un semn al gratitudinii pe care-l datoram cu totii.

Din toate aceste considerente nu putem uita ceea ce a facut un  Om Mare:I.P.S. Antonie Plamadeala,fostul Mitropolit al Ardealului,Crisanei si Maramuresului,pentru crestinii ortodocsi.  Ca al treilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de  Sus-a reusit sa desavarseasca aceasta lucrare,iar ca Om de cultura a creat ACADEMIA SAMBATA,o emblema a inceputului de secol 21,loc de”spiritualitate,cultura,arta,stiinta”   -asa cum I s-a scris pe frntispiciu.

Intalnirea cu Sfintia Sa a fost o zi memorabila, un moment de o  mare emotie,fiindca nu mai dadea interviuri.Am considerat ca este un mare favor.Era intr-un scaun cu rotile,cu un brat imobilizat,dar cu cealalta mana  facea gesturi ferme ,cand dorea sa se impuna,cand avea de subliniat o idee.In acea zi ,la Sibiu se  inregistrau aproape 40*C.Dar in programulsau,pe care il respecta cu strictete,figura acest interviu, unde avea sa comunice lucruri de ultima ora .Cu un an in urma,tot din cauza starii sale precare de sanatate,convenisem sa inregistram in direct prin telefon, o  emisiune  de radio cu un titlu,care I s-a parut incitant:   “Inteleptii Cetatii”.Aveam un semnal, ca I-a placut punerea ei in pagina radiofonica,de la acea data a anului 2003.Acum ,in iulie 2004,aveam posibilitatea sa fim fata in fata.Simt si acum cand scriu aceste randuri,momentele de tensiune,minutele de aleasa eruditie,petrecute alaturi de o astfel de puternica personalitate.  Spun acest lucru, pentru ca I-am simtit mometele de incordare,de incrancenare la anumite idei ,dar si placerea ideatica din altele.Imi acordase un sfert de ora,iar convorbirea noastra  durase peste o ora.Un timp destul de scurt pentru valoarea documentara a conceptelor sale despre acest inceput de mileniu. Daca as fi stiut ,ca este ultimul sau interviu!…Era cu un an inainte de a ne parasi…De fapt,a plecat putin,fiindca la Sambata de Sus este mereu prezent prin tot ceea ce a ctitorit.Omul de cultura a adaugat in timp un prestigios muzeu,de care era mandru ca exista…

–Am adus multe carti de valoare:100 de volume din secolul al XV_lea,peste100 de carti din secolul al XVI-lea si tot atat de multe am strans din secolul al XVII-lea.Intentionez sa dau toata biblioteca mea la Manastirea de la Sambata.Mai am inca doua camere de carti de valoare si inca atatea  obiecte care merita sa fie expuse in cele doua sali ,mari cat intinderea manastirii.Ma mandresc cu aceasta biblioteca.Cele mai valoroase lucruri pe care le am in muzeu sunt cartile.Si inca mai am sa expun ceva valoros:scrisorile primite de la oameni mari,scrisori ale acestora:  scriitori,politicieni(in inca50 de dulapuri).Am de pilda,scrisori ale lui Nichifor Crainic,ale lui Arghezi ,ale lui Dimitrie Bolintineanu, si alti oameni de cultura contemporani,cum este bogata corespondeta cu Artur Silvestri.Si multe alte scrisori.Sunt necesare si pentru educarea tinerilor.Poate si dintre dansii vor fi unii,care vor detine asemenea scrisori.Acestea sunt pentru aceia care vor sa ia model.Si sunt foarte bucuros,ca au inteles cei de la manastire.Am ales si textele ,care vor fi expuse.Si poate in timp acesta va deveni cel mai important muzeu pus la dispozitia scolilor.Vor gasi aici modelele.Aici vor afla ,de pilda, corespondenta personala a  lui Arghezi.

–L-ati cunoscut?

–Desi l-am cunoscut,nu am purtat corespondenta.Mi-aduc aminte..eram student si m-a chemt la el acasa…A fost ,pentru mine,o intalnire emotionanta.Parca il vad si acum..Dar ceea ce  e   imortant si ramane sunt scrisorile tuturor,care vor deveni buni sfatuitori  ai tinerilor,ce vor vizita muzeul.

–E foarte important ca exista modelul..

–Modelul il face pe cel ce-l vede sa-si doreasca sa realizeze si el ceva.In muzeu vor gasi cartile tineretei mele,dar si covoare de familie,icoane pe sticla,adunate in 20 de ani.

 

Am tinut sa-I marturisesc Inalt Prea Sfintiei Sale Antonie Plamadeala ca era pentru noi toti un Model.Modelul despre care vorbea.Atat de necesar tinerilor.

–Sper ca am reusit.

–Asa cum ati reusit sa le dedicati si un alt edificiu de cultura  -Academia Sambata –unde am vazut multi tineri intelectuali,studenti..

–Rolul Academiei de la Sambata de Sus este cel de culturalizare a neamului romanesc.Academia este realizata absolut independent fata de alte academii din lume.Am gandit-o sa fie ridicata pentru poporul roman;in primul rand este un mijloc de repunere in prim-plan a valorilor crestine.Dar am dorit sa fie un loc si de organizare de conferinte.Si chiar ceva mai mult:sa fac un loc de vacanta pentru preotesele si preotii de la noi.Asta la inceput,am dorit-o ca pe o Academie limitata la nevoie de Episcopie si la necesitatile Manastirii Brancoveanu.Dar ea s-a dovedit mai importanta.Nu I-am prevazut importanta pe care a dobandit-o intr-un an de zile  sau pe care o va lua in viitor.Dar am gandit-o ca pe o casa ,care sa fie locuita de cei care vor participa la congrese,la orice fel de intilniri de pina la 150 de invitati.Asa a iesit mai mare si mai importanta.Pe mine ma intereseaza un singur lucru si anume,ca poporul roman sa beneficieze de aceasta Academie. Daca ea isi ia in timp si alte roluri,asta o priveste si ma bucura.Din intalnirile de aici sa profitam ,sa invatam si noi din  cursurile conferentialilor.Si mai ales toti sa se bucure de peisaj,de natura mirifica de la poalele Muntilor Fagaras,aflati atat de aproape de manastire.Dar ,viata monahala sa ramana in manastire.Sala de conferinte,inafara!De  aceea m-am gandit la o trapeza in spate, ca sa capete mai multa  individualitate si specificitate.Sa fie separata dar nu independenta,cat este manastirea.Staretul sa fie staret si acolo.Nu ma amestec in programele conferintelor .Dar tematica sa aiba legatura cu doctrina crestina, iar organizarea sa garanteze cumintenia conferentiarilor.Conferentiarii sa isi spuna   parerile,dar nu vor uita,ca sunt intr-o manastire.Am vrut sa se stie acest lucru!Iar prelegerile sa fie folositoare tinerilor de azi.

M-a impresionat grija Sfintiei Sale pentru tanara generatie.Cu deschidere pentru  problematica acestui inceput de veac.

–Cum va apare imaginea lumii de azi,la cei 77 de ani?

–Nu stiu cum sa va spun,dar deocamdata imi apare ca ceva,care se “pune”peste o alta lume…Lume,in care cunoscutul” scris”are alt rol;masinariile,care prind cuvantul scris –s-au schimbat.Mi-aduc aminte cum scriam eu.Noptile.Cum am scris cele 40 de volume.Eu insumi ,fara masina de scris.Totusi le-am creat.

–V-a placut sa concepeti in fata colii albe.Ati folosit si calculatorul?

–Nu!Si din cauza ca acest calculator..e..ceva care vine peste mine!Nu m-am putut obisnui cu el.Il folosesc cei  care s-au obisnuit cu el iar eu prin ei voi putea sa ma manifest,cat imi va da Dumnezeu vreme…

–Pentru aceia care vor sa invete de la Dumneavostra ,v-as ruga  sa comentati definitia Teologiei:”omul este o fiinta religioasa”… Ce rol au in viata omului filosofia,celelalte stiinte?

–Toate sunt stiinte potrivite si la nivelul omului.Absolut.Omul e religios,dar pentru asta nu inseamna ca-si limiteaza activitatea lui la religie.Pentru ca, omul religios cu adevarat,omul destept cu adevarat,gaseste religia in toate.Nimic nu este inafara religiei.De  aceea nu sunt impotriva stiintelor,a filosofiei in special si nici ele  nu au ce reprosa teologiei.

–As dori,ca din cand in cand sa ne mai intalnim la masa dialogului!

–O noua intalnire,..un alt dialog…daca vom mai putea!Vine un sfarsit pentru toti.

–Sa fie cat mai indepartat!..

–Dar eu zic altceva:sa fie cand vrea Dumnezeu!

In spatele dialogului,care slujeste in timp ca un document de inceput de mileniu 3- se afla tacerea. “Tacerea este profunda ca Eternitatea.”

ELISABETA IOSIF

Anunțuri