Olimpia Berca: „O nouă lucrare de lexicografie literar-culturală“

În ultimele două decenii s-a petrecut un fenomen, pe cât de interesant, pe atât, după opinia mea, de important. El poate fi, pe de o parte, reflexul tendinţei de descentralizare a diverselor regiuni (mai ales, a centrelor de judeţ) şi, ca urmare, al tendinţei de accentuare (uneori, e drept, în forme excesive) a conştiinţei de sine, iar, pe de alta, al ruperii centrului de margini şi al izolării lui în consumarea propriilor valori. Este vorba despre apariţia, în număr din ce în ce mai mare, a unor volume, de tip dicţionar, în care sunt consemnaţi creatorii de seamă (literaţi, artişti, oameni de ştiinţă etc.), aparţinând, prin naştere ori adopţiune, diverselor zone.

Aceste lucrări presupun, fireşte, o muncă atentă, dificilă şi profesionistă de lexicograf şi au meritul de a prezenta celor interesaţi (fie ei şcolari ori studenţi, specialişti ori, pur-şi-simplu, cititori de rând) măcar un compendiu, dacă nu o descriere, sau o imagine, mai cuprinzătoare a potenţialului intelectual-artistic, pe care-l deţin un areal ori altul. Şi, în cele din urmă, chiar dacă expunerea se reduce la o felie doar din întregul unor nuclee culturale izolate între graniţe administrative, sau, dimpotrivă, ţinteşte mai mult, prin consemnarea, din perspectivă istorică, a ceea ce s-a înfăptuit în planul suprastructurii, din varii locuri, de reţinut este faptul că respectivele demersuri contribuie, fiecare în felul său, la completarea efortului (înfăptuit, sau care s-ar cere înfăptuit, la nivel academic, în instituţii de cercetare ori în universităţi) de a tezauriza valorile spirituale naţionale.

Nu cred că este locul aici să înşir toate cărţile de această factură, care au împânzit, în timpul din urmă, piaţa culturală. Avem lucrări ce se intitulează dicţionare, monografii sau simple studii, din aproape toate direcţiile cardinale ale spaţiului autohton. Dintre acestea amintim : Silvia Lazarovici, Dicţionarul scriitorilor botoşăneni. 1945 – 2000, Botoşani, 2000; Alexandru Ruja, Dicţionar al scriitorilor din Banat, Timişoara, 2005 (lucrare impunătoare, de tip universitar, cu acoperire extinsă, în plan documentaristic şi hermeneutic); Victoria Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, 1998; Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Brăila, 1993; Stan V. Cristea, Judeţul Teleorman. Dicţionar biobibliografic, Alexandria, 1996; Oameni de ieri şi azi ai Blajului. Mic dicţionar, Blaj, 1994; Nicolae Busuioc, Scriitori ieşeni contemporani. Dicţionar biobibliografic, Iaşi, 1997, 2002; Florin Muscalu, Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor vrânceni, Focşani, 1999; Iulian Negrilă, Dicţionarul scriitorilor arădeni de azi, Arad, 199; Petru Poantă, Dicţionar de poeţi. Clujul contemporan, Cluj-Napoca, 1998; Constantin Prangati, Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ, Piatra Neamţ, 1999; George Vulturescu, Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului. Dicţionar. 1700 – 2000, Satu Mare, 2000; Maria Razba, Personalităţi hunedorene (sec. XV-XX). Dicţionar,  Deva, 2000; Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni (1940 – 1996), Timişoara, 1996 etc. etc. Se adaugă textele ce consemnează activitatea românilor dincolo de hotarele tării : scriitorii din exil, scriitorii români din Israel, scriitorii bucovineni, scriitorii români din Statele Unite şi Canada.

Recent, o nouă contribuţie vine să îmbogăţească seria monografiilor punctuale.

Doi autori, Al. Doru Şerban şi Nelu Vasile,  personalităţi cunoscute în spaţiul gorjenesc, şi dincolo de acesta, prin activitatea lor cultural-literară şi, deopotrivă, prin pasiunea faţă de munca documentaristică, s-au angajat în dificilul  proiect al alcătuirii unui inventar al celor ce, în Gorj, au tipărit cel puţin o carte. Şi iată că Editura Măiastra din Târgu-Jiu a publicat, recent, Autori gorjeni şi cărţile lor, rezultatul cu adevărat meritoriu (trebuie subliniat de la început) al acestui deziderat.

Volumul, cuprinzând  peste 400 de pagini şi incluzând peste 380 de articole, ce sunt tot atâtea nume de autori, este, de fapt, o realizare lexicografică, un dicţionar, alcătuit potrivit normelor de investigare şi elaborare ale acestui tip de muncă ştiinţifică. În plus, propunându-şi o privire generoasă, largă, asupra autorilor, volumul trece în revistă, ca într-un caleidoscop, numeroase domenii, considerate prioritare de către autori, cum ar fi literatura, teologia, istoria, cultura populară, etnografia sau documentaristica. Reprezentanţii, ce aparţin unor  variate îndeletniciri,  de la învăţători sau profesori, la simpli muncitori, de la jurişti la teologi, medici ori ingineri etc., îşi valorifică,  în scris, talentul artistic,  experienţa  profesională, cunoştinţele ştiinţifice, configurând tabloul sintetic al potenţialului intelectual şi cultural pe care îl deţine Gorjul.

Avem a face, aşadar, potrivit celor susţinute în prefaţă, cu o tezaurizare, prima de acest fel (cel puţin pentru respectiva zonă), o amplă concentrare, cu intenţii de exhaustivitate, a textelor literar-culturale, publicate de autori ce aparţin (prin naştere ori adopţie, cum spuneam) acelui judeţ.

Dorinţa de a-i consemna pe aproape toţi cei ce au făcut efortul de a tipări  un tom, îmbogăţind, într-un fel ori altul, diversele sfere de activitate, are, însă,  o istorie în cultura oraşului Târgu-Jiu. Aflăm din Argument că, în 1998, Editura „Ager” din Târgu-Jiu, a  publicat  Scriitori gorjeni – File de dicţionar, lucrare iniţiată de Ion Tarbac şi finalizată de Alexandru Doru Şerban. Aflăm, iarăşi, că Biroul de Informare al Bibliotecii Judeţene „Cristian Tell”, prin bibliotecarele Elena Roşoi şi Ileana Burlica, a întocmit un catalog al autorilor din regiune. Fireşte, rezultatele, foarte utile, au fost asimilate de semnatarii cărţii prezente. Amintesc toate aceste amănunte, ce ar putea părea oarecum pedante, pentru a reveni  asupra unui fapt, de altfel arhicunoscut: importanţa muncii de cercetare documentaristică, importanţa pe care o au conservarea şi clasificarea datelor în menţinerea vie a memoriei culturale. Mai mult încă, însemnătatea acestor întreprinderi, ca surse pentru elaborarea sintezelor ulterioare (dicţionare, enciclopedii etc.).

Al. Doru Şerban şi Nelu Vasile îşi desfăşoară prezentarea pe două axe: cea dintâi, orizontal-spaţială, vizând, în afara capitalei de judeţ -Târgu-Jiu – , şi alte localităţi din Gorj, dar şi din ţară, unde au „migrat” nativii gorjeni; a doua, vertical-temporală, urmărind autorii, începând cu veacul al XIX-lea, până la finele anului 2006. E consemnată, astfel, spre exemplu, activitatea Catincăi Sâmboteanu (născută în prima jumătate a secolului al XIX-lea). Una dintre „femeile cultivate ale societăţii”, ea traduce  din literatura franceză (Lessage ori Voltaire) şi susţine activitatea teatrală a oraşului, la începutul veacului al XX-lea. La polul opus, o aflăm pe eleva Ioana Cristina Prunariu (n. în 1995), poetă, semnatara plachetei Glas de copil, apărută în 2005.

Propunându-şi un tablou cât mai cuprinzător al vieţii literare şi, în general, al mişcării intelectual-culturale, pe o întindere suficient de întinsă, atât spaţial, cât şi în diacronie, autorii  „dicţionarului” au reţinut nume şi texte de o mare varietate, atât în planul preocupărilor, cât şi în cel al evaluării axiologice. Alături de personalităţi, afirmate pe plan naţional, cu  operă consacrată, întâlnim nume modeste, ale căror texte se rezumă la o circulaţie locală, alături de scriitori importanţi, cu o creaţie cunoscută, sunt aduşi cei în curs de afirmare, debutanţii, începătorii în ale scrisului.

Dacă încercăm o taxinomie din perspectiva unei  ierarhizări a personalităţilor prezente în volum, obţinem o imagine cel puţin la fel de colorată şi de interesantă. Ea ne vorbeşte despre dinamismul creator al acelor meleaguri, despre deschiderea oamenilor de acolo spre valorile culturii naţionale, dar şi universale, despre dorinţa de afirmare şi dragostea pentru carte.  Un număr impresionant de scriitori, antropologi, folclorişti, istorici, pedagogi, critici şi istorici literari, publicişti populează paginile dicţionarului. Unii s-au afirmat la începutul veacului XX,  pentru ca, apoi, după război, să-şi continue munca, uneori cu sacrificiul libertăţii, alteori, plecând, ca atâţia alţii, din ţară, pentru a se afirma în mediile universitare europene,  pentru a sluji valorile spiritului.

Nu cred că e nevoie să-i enumăr aici. Lista e foarte bogată. Cei care au bunăvoinţa să consulte volumul vor fi surprinşi câte valori artistice şi intelectuale  s-au concentrat în ţinuturile gorjene. Amintim, totuşi, câteva nume, care ar putea spori curiozitatea virtualilor lectori. Întâi, însuşi Constantin Brâncuşi, inclus în Cuprins, dincolo de uriaşa lui operă de plastician, cu o culegere de Aforisme; apoi, scriitorii: Alexandru Pelimon, Mihail Cruceanu, Daniel Turcea, Romulus Diaconescu, Ion Lotreanu, Gh. Grigurcu, Valentin Taşcu, Eugen Dorcescu, Mircea Bârsilă, Ioana Andreescu, Nicolae Dragoş, Vasile Băran, Darie Novăceanu, Tatiana Arieşanu, Ion Deaconescu, Nicolae Diaconu, Vasile Sichitiu, Ion Cănăvoiu, Ion Schinteie, Vlad Cernea Jerca, Ion Corlan ş.a.; în fine, istoricii literari, filologii, documentariştii: George Uscătescu, Serafim Duicu, Pompiliu Marcea, Constantin Măciucă, I.D. Lăudat, Grigore Smeu, Cornel Cârstoiu, Al. Doru Şerban, Nelu Vasile etc. etc.

Fireşte, ca pretutindeni, în altă parte, personalităţile se situează firesc şi diferit în plan axiologic: naţional, regional ori local. Autorii volumului nu fac, însă, în general, judecăţi de evaluare, scopul lor este de a constata, de a prezenta, pe temeiul documentelor ce le-au stat la dispoziţie. Decantarea se obţine prin chiar informaţia pe care datele o furnizează: după o sumară biografie, înfăţişarea operei, în fine referinţele critice.

Aşa se face că Autori gorjeni şi cărţile lor este, în multe privinţe, o lucrare exemplară. Ea are necesara acoperire ştiinţifică a unui demers corect şi bine informat,

compatibil obiectului de studiu. Atât scopul cercetării – înregistrarea fenomenului cultural-literar, desfăşurat într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp, cât  şi metoda de investigare, cea monografică, sunt clar configurate.

Date fiind toate aceste elemente ce definesc demersul celor doi autori, Al. Doru Şerban şi Nelu Vasile, considerăm că lucrarea se adresează, cu bogate informaţii, deopotrivă, publicului larg, cât şi specialiştilor.

OLIMPIA BERCA