LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

Elisabeta Bogatan – „Mirarea lui Janus ”

ELISABETA BOGATAN – „Mirarea lui Janus „

 Elegie  (rătăcim)

rătăcim

din cuvânt în cuvânt

amirosind tot mai amar

a pământ
şi ochiul ne este de lucruri

greu priponit
cu noi înşine

demult

ne-am fost orbit
şi-am flămânzit de noi

şi am însetat

şi drumul de la unul la altul

s-a fost surpat
stăm acum pe hotar buimăciţi

şi strigăm
din ce răspunsuri venim

şi spre ce mirare

să o luăm
Mirarea lui Ianus  (unul)
unul aleargă

unul scrie

unul se oglindeşte-n

cele o mie de feţe orbitoare

ale zilei

unul măsoară cu tălpile goale

pietroasă cărare

unul cară o carne amară

unul socoate

căte morgane l-au fost iubit

peste poate
unul e-n toate
Cântec de călător
cuvinte-făclii purtăm

prin noaptea orbirii

şi toate ne arată drumul

iată

îl vedem

dar nu-l credem
după ce să-l cunoaştem

după ce
asurzitoare ecouri ne răspund

din toate părţile

după ce

după ce
Generaţia Ianus   ( 1 )

deşi e clar

îmi place să spun că

generaţia  mea e generaţia Ianus

generaţia de hotar
u-ţa u-ţa

nici nu e rău

după câte vedem

stăm pe hotar şi nu ştim

în ce parte o să cădem

când se va rupe funia

căci toate funiile

într-un târziu se rup

care-i mileniul tău

de locuit

mă-ntreabă cineva

şi zău

dacă ştiu ce să spun

cel mai bun lucru ar fi să răspund

că e mileniul trei
dar ei

adevăraţii lui locuitori

ne vor fi primind oare

pe noi

cei care iată

ne dăm uţa pe hotar
încărcaţi  cu toate păcatele

mileniului doi

ba chiar

mai breji fiind

şi cu ceva

păcate noi

Generaţia Ianus  (2)
înainte şi înapoi privim aşteptând

veşti despre noi

e-he-hei strigăm pândind ecouri

care-i mileniul nostru de locuit

mileniul nostru de flăcări şi fum

şi foame şi sete

şi hrană şi apă de răcorit

mileniul de care râzând ne-am despărţit

după ce şezum şi plânsem şi băum

sau mileniul cel nou care

iată ne priveşte râzând

suntem generaţia Ianus generaţia de hotar

lepădată de un mileniu

şi străină de celălalt

oglinzi oarbe ne-arată drumul

spre adânc

şi spre înalt
e-he-hei strigăm pândind ecouri

care-i mileniul nostru de locuit

   Psalm eretic

nu credem nici în noi doamne

cum să credem uşor celor

din afara noastră
un gol îşi face loc în lăuntru-ne

cu dinţii cu coatele
iată stăm lângă uriaşa putere

a cuvântului

umili şi neajutoraţi

şi surzi

zgribulind însinguraţi

şi înstrăinaţi de câte toatele

   Pe hotar

la revedere străine

spune mileniul apus

văd că oarbe cărări mi te fură

ţi-au înflorit strigăte

la margini de gură
bun-venit străine

sare mileniul cel nou

eşti al meu şi totuşi

parcă

ai fi un ecou
Generaţia Ianus  (noi)
noi suntem generaţia Ianus

aş vrea să strig

dar ce mai Ianuşi grăbesc

în toate părţile

dormind de-a-mpicioarelea

nu de tot nu

unii dorm cu ochiul pentru

privit înainte

alţii dorm cu ochiul pentru

privit înapoi

şi se ciorovăiesc

ba că ochiul tău e orb

ba  că al tău

până se face răcoare ascult

până se face frig

noi suntem Generaţia Ianus

aş vrea să strig

   Cântec pentru generaţia de hotar

daţi-mi un ton

hei daţi-mi un ton

voi care treceţi

hotarul
fiecare cum poate

sărind

căţărându-se

lunecând

sau elegant pe trepte anume tăiate

ce îmbulzeală dom’le

toţi vor să treacă

mai în faţă

mai repede

mai sigur
uf  bine că am mai scăpat

de un mileniu
voi cei care tocmai aţi căzut

şi vă mai trageţi sufletul

vă rog dumneavoastră aveţi

cu siguranţă ureche

muzicală

prindeţi uşor armonia astrelor

muzica sferelor

vreau un ton să cânt

generaţia de hotar

aşa-aşa

na că l-am prins
hei-hei

cine-i ca noi

doi paşi-nainte

doi paşi-napoi

tot aşa şi iar-aşa

jucăm pân`n-om mai putea

jucăm pân`s-o lumina

Anunțuri