LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~Mac Linscott Ricketts : ” Cuvant inainte”la o carte de Fr.I. Dworschak

Cuvânt înainte

Pe autorul acestei cărţi, Francisc Ion Dworschak îl consider ca pe una din remarcabilele persoane pe care le cunosc. Mi-a atras prima dată atenţia când am citit articolul său în Vatra (februarie – martie 2001 şi inclus în acest volum) şi pe urmă l-am găsit menţionat în mai multe locuri în jurnalul „Trecut-au anii…” al lui Virgil Ierunca (fuseseră colegi de liceu).

l-am obţinut adresa şi am început să corespondăm în vara anului 2001. Deşi nu ne-am întâlnit personal, mă mândresc să-l consider un apropiat şi stimat prieten.

L-am întrebat dacă era înrudit cu Antonin Dvorak, compozitorul ceh, dar el nu a putut confirma această obârşie. Tatăl lui fusese un medic militar în armata de ocupaţie austriacă în timpul primului război mondial. S-a îndrăgostit de o fata româncă de pe valea Oltului şi după război s-a reîntors şi s-au căsătorit. Francisc s-a născut în 1922 la Râmnicu Vâlcea unde şi-a făcut liceul, pe urmă a început studiile medicale la Universitatea din Cluj, pe atunci refugiată la Sibiu, Ie-a continuat la Viena unde a obţinut diploma de medic în 1948. Doi ani mai târziu a imigrat în Canada, unde s-a dedicat profesiunii şi familiei sale. A ieşit la pensie în 1997 fără a fi publicat de fapt nimic afară de câteva contribuţii la medicină (aşa cum ne-a informat el). La vârsta de 78 de ani (în 2000) se lansează în ceea ce a devenit o „nouă carieră” – publicând articole în apărarea reputaţiei lui Mircea Eliade şi împotriva unor crunte asalturi ale unei armate de agresori semi-organizaţi. Hotărârea lui de a scrie, aşa cum s-a exprimat într-o scrisoare primită de la el, se datoreşte frustraţiei văzând această campanie împotriva lui Eliade condusă într-un fel aşa de nedemn şi provocator. Rezultatele acestor eforturi sale sunt conţinute în această lucrare, şi datorită sprijinului lui Gabriel Stănescu şi al Editurii Criterion Publishing.1

Francisc Dworschak se împotrivise publicării acestor articole în formatul unei cărţi pe care nu o socotea că ar fi suficient de „academică”. El nu trebuie să se scuze de a nu fi un „academician”. Ce mă impresionează pe mine – un profesionist – este profunzimea erudiţiei şi familiarizarea sa cu polemicile recente anti-eliadiene. Se pare că după pensionare el a întreprins citirea tuturor volumelor şi articolelor privitoare la acest subiect, multe din ele nefiind „simple”, şi că a înţeles ce a citit. Comentariile lui sunt judicioase şi criticele sunt incitante, chiar când sunt adresate unor persoane cu calificări mult mai impresionante decât ale sale. Datorită în parte cunoaşterii limbii române şi fiind familiarizat cu viaţa în România înainte de ultimul război, el adaugă problemelor discutate o dimensiune în afara compentenţei majorităţii acelora care îl critică sau îl apără pe Eliade. Aceste atribute, plus studiul focalizat în ultimii trei sau patru ani i-au făcut posibil să scrie cu o oarecare „autoritate” – pe cât de „neprefesionist” rămâne el.

Autorul este conştient de faptul că nu a scris o lucrare „perfectă” (cine poate pretinde asta?) şi anticipează critici. Eu sunt convins că el le va putea lua impasibil şi fără pică. Eu salut eforturile sale să-l apere pe Eliade şi să consacre faptele depre acest om asupra căruia s-au spus şi repetat atâtea calomnii. Fiind un optimist incurabil, eu sunt convins că, până la sfârşit, adevărul şi probitatea vor triumfa împotriva calomniilor şi perfidiei. Şi această lucrare este o contribuţie majoră în această direcţie.

MAC LINSCOTT RICKETTS

____________

1 Dar Dr. Dworschak nu s-a limitat numai la opera iui Eliade: vezi fascinanta sa „Istoria Românilor sub Monarhie,” Almanah Origini, 2003, LiterArtXXI, Criterion Publishing, Norcross, Georgia, USA.