LUCEAFĂRUL ROMÂNESC

revistă on-line de literatură şi cultură românească

~Ervino Curtis (Italia) – Scrisoare deschisă: „Asistăm la un regres cultural lent, dar inexorabil, al României“

Dragi prieteni români,

 

Privesc cu interes şi plăcere efortul organizatoric şi financiar, dar mai ales intelectual, pe care partea mai sensibilă a culturii române o face acum pentru a-şi menţine identitatea proprie de români, pentru a aprofunda cercetările istorice, pentru a dezvolta un program cultural, politic şi chiar economic care să ducă România, cu potenţialul şi bogatele sale tradiţii, la locul său de drept în Europa Comunitară. Dar o parte dintre români, care însă sunt cei mai vizibili şi mai zgomotoşi, fac totul pentru a şterge identitatea românească şi a face din România o copie urâtă a unei urâte amestecături culturale occidentale. În arhitectură, cândva, se chema eclectism un model amestecat de referinţe constructive, iar acesta a produs chiar şi realizări frumoase şi interesante, dar, la nivel cultural, această amestecătură stranie o putem numi pur şi simplu haos. Şi astfel asistăm la un regres cultural lent, dar inexorabil, al României. Desigur că motivele sunt multe şi articulate şi nu vreau să intru aici într-o analiză de acest tip. Mă voi limita să evidenţiez unele efecte mai evidente. Producţia tot mai mică de literatură de calitate (tot mai multe sunt traducerile celor mai proaste cărţi), închiderea bibliotecilor, o producţie de televiziune definibilă ca porcărie (foarte mult prezentă în Italia), dispariţia aproape totală a artizanatului românesc (rezistă încă cel unguresc), proliferarea incre-dibilă a lucrărilor de construcţie în special în locurile de vilegiatură şi în plină natură (la Marea Neagră se construieşte până şi pe plaje), lipsa totală de planuri regulatoare atât pentru amplasamente, cât şi pentru tipologia construcţiilor, chiar însuşi haoticul trafic stradal cu permanenţa străzilor desfundate este un element de retrogradare culturală. Atunci, faptul că România are cea mai mare dezvoltare dintre ţările UE pune o întrebare dramatică: cu această creştere rapidă, cu ce fel de Românie ne vom regăsi în viitorul apropiat? Toţi produc şi mai mult, toţi consumă şi mai mult, dar unde se duc deşeurile, care şi ele au crescut vertiginos?

 

Dacă apoi ne uităm la românii din străinătate, iată că se cade în alte contradicţii. 10% din populaţia româ-nă munceşte în străinătate şi aduce, cu siguranţă, un beneficiu economiei naţionale şi o creştere a nivelului lor de viaţă. Totuşi, ce să zicem despre copiii abandonaţi în România de părinţii care muncesc în străinătate? Căci chiar copiii, care avuseseră de suferit din cauza legilor comuniste de dezvoltare de-mografică care duseseră la dramaticul fenomen al abandonării lor, sunt acum din nou abandonaţi de capitalism. Dar o naţiune care îşi neglijează tinerii nu are viitor. Apoi, dacă nu există o politică pentru tineri de instruire şi formare profesională care să dezvolte în ei o spiritualitate şi o conştiinţă socială şi culturală, aceşti tineri sunt pradă unui haos care are un cost social într-adevăr incomensurabil. Vreau să închei această reflectare cu exemplul ultim al celor două românce arestate în Italia pentru asasinarea unei tinere italience la Roma. Toate jurnalele şi televiziunea au subliniat că acel fapt oribil a fost comis de două prostituate românce de 17 şi 22 de ani. Desigur că această expunere corectă a provocat reacţii din partea unui mare număr de italieni, care au generalizat, propunând unii direct formarea de comitete antiromâne. Realitatea este că cei 2.499.998 de români care muncesc cinstit şi serios în străinătate nu sunt niciodată citaţi în ziare, dar cele două asasine, prostituate şi românce, da. Iată de ce apelul meu către prietenii români este acela de a-şi întări propria identitate culturală şi a o face cunoscută în străinătate, pentru a da cuvânt şi forţă tuturor acelor români care vor să fie orgolioşi de ţara lor, de istoria lor şi de cultura lor, fără a se simţi inferiori nimănui în Europa.

O îmbrăţişare cu drag de la Cav. Uff. Dott. ERNESTO ERVINO CURTIS, preşedintele Asociaţiei Italo-Române ”Decebal” din Triest, Italia.